Internatul - școala mea dragă
A sosit o nouă toamnă, cu ea o nouă speranță pentru Vasile de a merge la școală. Acum mergea în cârje. După ce au venit de la Saharna, acolo unde a urmat un tratament de reabilitare, imediat s-au și dus la Ialoveni, la școala mult dorită.
Și de această dată directorul i-a întâmpinat bucuros. Vasile, pentru a-l impresiona pe director a început să-i arate cât de bine el se putea deplasa cu cârjele, arătând și niște trucuri care le învățase de la copii de la Saharna, mergea numai în mâini cu capul în jos și cu picioarele în sus ș.a.m. Dar, din păcate, a primit o nouă lovitură, Toma Feodorovici Postică i-a anunțat că anul școlar deja a început și locuri nu mai sunt… trebuie să vină la anul.
Tata și Vasile erau luptători adevărați, au acceptat o nouă provocare. Tata a găsit o învățătoare pentru fiul său și Vasile a început să studieze acasă. Băiatul a învățat să citească și să scrie. El era foarte capabil și a învățat ușor, nici nu a observat când a trecut un an. Pe la sfârșitul lunii Mai, au revenit la internatul din Ialoveni. Aici surpriză, pe Vasile l-au întrebat în ce clasă ar vrea să învețe. Băiatul era atât de bucuros, dar și atât de emoționat în același timp că a ales să meargă în clasa a III, chiar dacă știa că nu era întru totul pregătit… dar avea încredere în propriile forțe.
Școala îi plăcea foarte mult. Era mare, pe teritoriul școlii era un complex sportiv, cantină, dormitoare foarte spațioase.
Profesorul de educație fizică, Mihail Ștefănucă cultivat dragostea lor pentru sport și mișcare. Vasile a dezvoltat o mare pasiune pentru șah, un joc de el a învățat de la unii veterani sa întâlnit la Saharna, și el a jucat, de asemenea, ping-pong și alte jocuri. Ei ar merge, de asemenea, la alte competiții regionale. El a învățat cum să joace trompeta și el a făcut parte din fanfara.
În clasă erau 17 elevi, cu toții s-a împrietenit foarte repede.
Vasile își continua pasiunea - pictura, care i-a devenit ulterior activitatea de bază în viață. Astfel, era numit de colegi - pictorul clasei. Vasile s-a acomodat repede și era foarte fericit.
Vasile fotografiat lângă pictura care a făcut-o la Ialoveni
Viața în internat a însemnat multă disciplină. Dimineața începea cu gimnastică pe muzică, urmată de micul dejun, după care mergeau la lecții. Profesorii erau severi, acordau atenție deosebită fiecărui copil, astfel, își doreau să obțină un randament maxim de la fiecare. După lecții faceau o pauză de joacă și relaxare, apoi iar intrau în clasă pentru a face temele pentru acasă. Cel care reușea cu temele mai repede, trebuia să stea în liniște până toți finalizau. Vasile era primul care își făcea temele și se apuca de desenat, pentru că nu avea foi de desen, folosea maculatorul. Dirigintele clasei Eugen Taranuha a observat marea pasiune a lui Vasile pentru desen și a hotărît să-l susțină. După lecții, dirigintele îi dădea un album, câteva creioane colorate și îl lăsa într-o clasă liberă să deseneze, fapt pentru care Vasile era foarte recunoscător.
Colegii de clasă și profesorul de la școala-internat din Ialoveni
Așa s-a încheiat primul an de școală pentru Vasile. A început vacanța mare.
Cea mai mare parte a timpului Vasile îl petrecea citind pentru că nu putea alerga cu copiii. Îi plăcea foarte mult lectura,astfel el călătorea imaginar în toată lumea, devenind și un bun povestitor. Astfel, colegii îi pregăteau în fiecare seară patul de culcare, pentru ca Vasile să le povestească diferite istorioare pe orice temă, pînă ce adormeau toți și apoi se culca și el.
Școala de la Ialoveni îi era foarte dragă, aici și-a petrecut cei mai frumoși ani ai copilăriei, aici a trăit experiența primei dragoste.
Aici și-a format caracterul, și-a format un sistem întreg de priorități de care se folosea zilnic și datorită căruea ieșea învingător în cele mai grele situații. Tot aici a învățat deviza “Viața e o luptă!
Notă:
Dragă cititorule,
sper deja că ai îndrăgit Jurnalul lui Vasile Movileanu și vrei să-l descoperi tot mai mult. În următoarea istorioară venim cu poveștile de iubire care se împleteau printre colegii de la internat și despre prima dragoste a lui Vasile.
Autor: Ana Movileanu